Sper ca mie, un modest medic născut, educat şi specializat în România, să mi se alăture adevărate personalităţi, oneste, din lumea medicală internă, în efortul de a readuce învăţământul medical românesc la standarde occidentale. (...)

   Recent, publicaţiile Săptămâna Financiară şi Financiarul au organizat la Bucureşti dezbaterea Turismul medical – şansa la viaţă a pacienţilor români?, la care au participat oficiali ai sistemului de sănătate, reprezentanţi ai organizaţiilor ştiinţifice şi profesionale medicale, ai societăţilor de asigurări şi ai unităţilor medicale private. Printre subiectele abordate cu această ocazie s-au numărat reforma sistemului sanitar românesc, beneficiile comparative ale asigurărilor private de sănătate şi ale abonamentelor oferite de centrele medicale, aspecte ale spitalizării în afara ţării, precum şi perspectivele dezvoltării în ţara noastră a afacerilor în domeniul medical. (...)

   De-a lungul anilor, m-am oprit în câteva rânduri – în cadrul acestei rubrici – asupra etimologiei termenului şarlatan (fr. charlatan, engl. quack, charlatan). Cuvânt vechi în italiană, datând din secolul XV sub forma ciarlatano, el a fost împrumutat în franceză – charlatan, s.m., fiind atestat în 1572. Originea termenului în italiană probează multă imaginaţie, un gen de etimologie multiplă, pe care am prezentat-o anterior şi de aceea nu o mai reiau spre a ajunge cât mai repede la o carte intitulată: „Petit dictionnaire du charlatanisme médical“, o apariţie foarte recentă la Hermann édit., seria Histoire de sciences, Paris, 2011. (...)

    Globalizarea nu înseamnă doar outsourcing şi restaurante fast-food în franciză, cu toate că acestea sunt lucrurile pe care le vedem şi de care ne lovim la tot pasul. Mai importantă însă este universalizarea conceptelor, a ideilor, a ştiinţei. Sub umbrela tot mai largă a limbii engleze, adoptată din necesitatea unui limbaj comun, ştiinţa circulă de la un capăt la celălalt al „satului global“, trece graniţele politice, barierele culturale şi orice alte obstacole lipsite de relevanţă. Totul în sensul progresului continuu, care nu mai poate fi obţinut decât prin colaborări tot mai largi, inter- şi multidisciplinare. (...)

   La închiderea ediţiei: Alianţa pentru Sănătate din România a iniţiat o serie de propuneri pentru măsuri legislative, administrative, financiare şi la nivelul CNAS, ce au ca scop îmbunătăţirea sistemului sanitar românesc „scăpat de sub control de actualii guvernanţi“, în opinia reprezentanţilor APSR. Miercuri, 16 martie a.c., au fost prezentate obiectivele acestei iniţiative menite să crească eficienţa actului medical spre beneficiul pacientului de către membrii conducerii executive a APSR: dl Cristian Hotoboc, preşedinte, dl dr. Viorel Vasile, dl dr. Cosmin Alexandrescu, dna dr. Rodica Tănăsescu, dna dr. farm. Ioana Cacovean, dna Măriuca Ivan, vicepreşedinţi şi dl Vasile Barbu, secretar general.

   Vom reveni în numărul viitor cu mai multe detalii despre măsurile propuse şi obiectivele acestei iniţiative.

   Prin lucrarea FACULTATEA DE MEDICINĂ A UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI (1879–1948), dna prof. dr. Dana Baran trece în revistă momente şi personalităţi care au dat strălucire şi individualitate acestui arc al împlinirilor înălţat, de cele mai multe ori, prin suferinţa oamenilor şi vitregirea vremurilor. Volumul este sistematizat în opt capitole, ultimul cuprinzând figurile cele mai reprezentative care au ilustrat perioada istorică aleasă de autoare. (...)

 

   Până la 22 decembrie a.c., Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca a adăpostit o preţioasă expoziţie de lucrări medicale, „Pax Corporis“, ce a putut fi vizitată la Departamentul Colecţii Speciale – sala „Gheorghe Sion“. Mirosul magic de carte veche te introduce, încă de la intrare, ca într-o maşină a timpului. Poţi observa cum, peste ani, au existat oameni care şi-au pus timpul pe altarul ştiinţelor medicale. Muncă şi migală în mii de pagini şi în planşe atât de rafinat realizate! (...)

   De curând, în „Colecţia Medica“ a Editurii Mirton din Timişoara, autorii Elena Amăricăi şi Dan V. Poenaru au publicat monografia ASPECTE PRIVIND CALITATEA VIEŢII LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI REUMATISMALE DEGENERATIVE OPERATE, rezultat al colaborării dintre Clinica de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie şi Clinica de Ortopedie II, condusă de unul dintre autori, prof. dr. Dan Poenaru. Pe lângă subiectul actual şi complex tratat al afecţiunilor reumatismale degenerative, cartea trezeşte interesul şi pentru că şi-a propus să judece rezultatele obţinute prin prisma evaluării calităţii vieţi, obiectiv neutilizat până acum (după câte ştiu) în vreo monografie din literatura română de ortopedie. (...)

   În zilele de 29 şi 30 octombrie a.c. a avut loc cea de-a doua Conferinţă anuală a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România – filiala municipiului Bucureşti, cu tema „Profesia de asistent medical şi moaşă la început de secol XXI“. Au participat peste 300 de asistenţi medicali, care au împărtăşit experienţa profesională şi şi-au exprimat opiniile referitoare la profesie şi la dificultăţile întâmpinate în munca de zi cu zi. (...)

   Există şi vor exista mereu situaţii în care pacienţii sau familia lor doresc să aibă acces la dosarul medical. Aceasta se întâmplă, de regulă, când apare o nemulţumire faţă de prestaţia medicală, mai ales când survine un deces. Chiar dacă nu este vorba de nemulţumire, persoane sau familii doresc lămuriri despre felul cum a evoluat un anumit caz, pentru a-şi îndepărta anumite îndoieli. În aceste situaţii delicate, modul distant, inflexibil, rece, posibil de interpretat ca lipsă de omenie din partea medicului, pot „încinge“ şi mai mult spiritele. Şi, invers, medicul poate primi mulţumiri, cu toată durerea familiei, când aceasta apreciază că s-a făcut tot posibilul pentru salvarea bolnavului. Desigur, de multe ori nu există un paralelism între percepţia familiei şi realităţile medicale. (...)